Site designed and created by Razvan Paraianu.
© Created in January 2001, Last revised: January 3, 2004

 

                      AUREL C. POPOVICI                     

Cestiunea Naţionalităţilor

şi

modurile soluţiunii sale

În

Ungaria.

 

Previous Section


Back to the Table of Content


Next Section

EFECTELE RESOLVĂRII DEFINITIVE.

Le sentiment naţional s'exalte jusqu'ŕ la fureur, quand au nom de l'égalité il s'insurge contre la prépondérance de la race gouvernante, mais l'éga­lité est-elle établie et le sentiment natio­nal satisfait, toute rancune s'oublie, la fraternité cosmopolite lui succčde.[1]

E.  de Laveleye.

 

ě presupunem, că s'ar stabili în constituţiunea Ungariei principiile fede­rale desvoltate în capitolul din urmă.

Ei bine,   ce  ar perde   Maghiarii   prin   eventuala   întroducere   a   sistemului federal ?

Ar perde hegemonia   artificială de astăzi,   dar' în locul ei li-ar   rĕmânč  o preponderanţă firească în toate  afacerile Statului.

Căci e dela sine înţeles, că naţiunea maghiară, majoritatea relativă în Stat ar deveni prin chiar natura împregiurărilor prima inter parcs, un lucru contra căruia nici un om, care cunoaşte legile evoluţiunii fireşti nu s'ar putea înpotrivě. Ar perde ilusiunea nenorocită de a putea vr'odată maghiarisa pe Slavi şi pe Românii, dar' în locul ei ar câştiga siguranţa de existenţă a rassei sale proprii în faţa tendenţelor panrusiste.

Maghiarii ar perde   visiunea   medievală,   că   Ungaria   întreagă ar fi numai a lor, dar' ar câştiga prietenia  sinceră a naţiunilor din ţară şi din preajma ei. Dar' Ungaria în sine?

Pentru ea un asemenea aranjament nu ar presenta, decât avantagii din toate punctele de vedere.

In prima linie Ungaria ar câştiga pacea şi încrederea reciprocă între naţio­nalităţi şi astfel alipirea sinceră a acestora cătră patria lor comună.

Prin desvoltarea firească şi puternică a tuturor popoarelor sale Ungaria ar deveni într'adevĕr un far luminător în întregul Orient, mai ales că naţionali­tăţile sűnt  chiagul adevěrat al influenţelor Ungariei în Orient.

Prin promovarea individualismului politic şi naţional-cultural al Slavilor sei 'i-ar diferenţia pe aceştia de marea massă rusească şi 'i-ar face prin libertate şi o largă autonomie absolut neaccesibili pentru idea panrusismului.

Eată unica putinţă de asimilaţiune reală : asimilaţiunea naţiona­lităţilor nu cu Maghiarii, ci cu patria lor comună, cu Ungaria.

E aproape cert, că prin eventuala introducere a acestui sistem s'ar aplana în mod definitiv nu numai cestiunea naţionalităţilor, ci s'ar delătura şi marele antagonism, ce există astăzi între Croaţi şi Unguri din pricina cestiunii finan­ţiare, a inscripţiilor maghiare din Croaţia şi a adnexării Dalmaţiei etc.

Ungaria ar câştiga simpatiile tuturor naţionalităţilor din Austria şi din Orient şi respectul naţiunilor mari şi generoase din Europa.

Desvoltarea firească a tuturor naţionalităţilor sale în spiritul lor indivi­dual ar da Ungariei o putere enormă şi astfel consolidată, ea ar deveni asilul firesc al acestor popoare şi în acelaş timp o puternică barieră în contra năvălirii dinspre Mează-Noapte-Rĕsărit.

Înţeleg Maghiarii această frumoasă menire, a lor va fi meritul de a fi pus prima peatră fundamentală la zidul de apĕrare în viitor în contra primejdiei iminente ce vine dinspre Panslavia.

Nu vor Maghiarii sĕ înţeleagă menirea Ungariei?

Nu vor sĕ înţeleagă ei spiritul timpului?

Ei bine, îl vor înţelege în cele din urmă Austriacii şi în locul unei Ungarii federale sĕ va cimenta un Ost Bundes-Reich şi ar fi o naivitate a face vr'un reproş naţionalităţilor din Ungaria, când ele ar saluta cu bucurie o în­chiegare federală austriacă pe ruinele dualismului, câtă vreme Maghiarii vor rĕspunde cu Clujul şi cu Seghedinul ori de câte ori li-se arată în toată since­ritatea condiţiunile de existenţă ale Ungariei. —

Nu sofismele juridice pot oprě cursul ideilor populare şi nu prin încăpă­ţinată negaţiune şi violenţă se dobândeşte alipirea naţionalităţilor cătră Ungaria.



[1] «Sentimentul naţional se exaltă până la turbare, când în numele egalităţii el sĕ ridică în contra preponderanţei rasei domnitoare; îndată-ce însĕ egalitatea este stabilită şi sentimentul naţional satisfăcut, ori-şi-ce ură dispare, fraternitatea cosmopolită îi succedă.