Doamne, nu ştiam

 

Doamne, nu ştiam că trezirea e aşa dureroasă ca o naştere.

Doamne, nu ştiam de focul din trup pe care continuu ni-l hrăneşti.

Doamne, nu ştiam că deşteptarea este în lacrimi,

că uităm de trup, doar respiraţia ne mai rămâne.

Doamne, nu ştiam că cerul poate fi adus jos,

că Tu, în marea dragoste,

întinzi mâinile către noi pe pământ.

Doamne, nu ştiam că Tu eşti dragoste

pentru că ne-ai făcut să ştim că suntem.

Doamne, nu ştiam că venim la Tine prin Iubire.

 
 
Sydney, Australia 2000

        Copyright © 2000 by Octavian Sărbătoare

Back to main page